Complex de locuinţe pentru membrii ambasadelor. Văd că acum fiecare cartier este rezidenţial. Cel puţin aşa susţin unii dintre inculţii preseii libere. Adică avem o mică ambasadă, sau cel puţin un consulat prin toate orăşelele şi sectoraşele.

Pentru POEZIE

Premiul I
Igor Ursenco - Oikeiopragia
Premiul II
Marius Lăzărescu - Serenata
Premiul III
Dorina Ciocan Neculce - Zbor sihastru
Menţiune
Anca D Vieru - Atenţie se închid uşile
Pentru PROZĂ:

Premiul I
Ottilia Ardeleanu - Reparaţie informatică
Premiul II
Mihaela Suciu - Somnul
Premiul III
Constantin P Popescu - Locul
Menţiune
Bogdan - Sarmale mitologice

MARELE PREMIU
Fortunata pentru Disoluţii, Pe malul Gangelui atunci am plâns, Atentatul şi Simfonia a [...]

Revista Noi,NU! doreşte să recompenseze în luna decembrie cele mai bune texte publicate pe site la secţiunea Jurnalul meu prin organizarea unui concurs de poezie şi proză. La acest concurs pot participa toate persoanele fizice indiferent de vârstă  care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute mai jos.
- Textele propuse trebuie să conţină diacritice, să fie scrise de [...]

A început concursul de poezie şi proză organizat de revista Noi, NU!
Pentru a participa e necesar să vă înscrieţi pe saitul revistei, adică să vă faceţi un cont. Merită!
Link-ul necesar e la mine în blogroll, la litera N.

e doar o formă ascunsă prin măruntaie, apare cînd nu te aştepţi, îţi umezeşte ochii, te ia în braţe sau o iei tu pe ea şi totul pare atît de normal. e doar un sunet continuu în urechea internă, un colind de crăciunul ce se apropie mai repede cu fiecare an. o percepeai cînd îţi [...]

dacă pe pămînt ar fi şapte miliarde de oameni
şi o singură floare
unul ar zdobi-o cu tălpile
dacă pe pămînt ar fi şapte miliarde de oameni
şi o singură pasăre
unul ar ucide-o cu pietre
dacă pe pămînt ar fi şapte miliarde de oameni
şi un singur dumnezeu
nici unul nici unul nu s-ar ruga
pentru o floare o pasăre…

Ea a mușcat din mine ca dintr-un măr copt
A mușcat cu poftă și mi-a transmis pofta de a fi mușcat
Cînd lipsește singur mă mușc cum aș mușca un măr
Copt
Și nu mă mai satur de mine

M-am trezit cu păianjeni. Am întins braţele să redescopăr buna vedere. Era o paloare în faţa ochilor, o paloare mai presantă decît propria înţelegere. Portocaliul acela înceţoşat, înaintînd şi îndepărtîndu-se, pofta ascunsă şi gustul citricelor, toate dădeau senzaţia de revenire în somnul profund şi tainic al conştiinţei. Apoi a sunat telefonul, am privit ecranul cu [...]

unii citesc prin cenacluri primesc aplauze
se bucură
alţii doar urmează cîte o fată frumoasă şi inabordabilă
îi dedică poeme
pentru un sărut
cei mai mulţi se îmbată
cu iluzia recunoaşterii
apoi se privesc unii pe ceilalţi
chiar se cunosc
unii stau închişi în cameră şi gîndesc
ce bine ar fi să gîndească bine
să scrie bine
privirile pe tavan scapă ideile bune
şi ei gîndesc ce bine [...]

Datele furnizate sînt îngrijorătoare. Sper că se vor ameliora pe parcurs. Nu mai avem oraşe cu populaţie de peste 300 000 de locuitori. Doar Clujul depăşeşte această cifră. Chiar dacă situaţia se ameliorează, tot este grav. Românii nu mai au chef de viaţă? Românii nu-şi mai doresc copii?
Acu cîteva zeci de ani, cînd sărăcia [...]

poemul acesta e pervers
nu şi-a propus să fie logic nici să demonstreze
doar să inducă în eroare simţurile
va face aluzie la fluturi şi îngeri
la omul-păianjen şi omul-arbore
dar şi la dumnezeul-păianjen şi dumnezeul-om
se aşteaptă citit şi neînţeles
poemul a întins un covor de praf roşu pentru distinsele personalităţi
să-şi lase formele tălpilor eternităţii
poemul acesta e nemuritor
va fi cumpărat de [...]

Festivalul International de Poezie si Epigrame “Romeo si Julieta la Mizil’, editia a V-a. Pentru informaţii accesaţi linkul.
www.romeojulietalamizil.ro
sau
http://mtirenescu.blogspot.com/2011/09/romeo-si-julieta-la-mizil.html

era o băncuţă de lemn pe care stăteam ore în şir
dădeam firmituri furnicilor
şi mă amuzam cum se coalizau să care greutatea aceea
era un tufiş în care păianjenii ţeseau pînze
păianjeni cu cruce de care se temeau toţi copiii
le prindeam muşte şi petreceam ore bune privind scena morţii
uneori sugeam măselele cariate pînă ieşea sînge
şi scuipam
iar păianjenii înnebuneau [...]

se pitesc în oameni şi uneori ies
se citeşte pe ei înfrîngerea
printr-un zîmbet o lacrimă
scărpinarea unei mîncărimi imaginare
se pitesc în oameni de miilenii
oamenii trec se nasc
zîmbesc lăcrimează se scarpină
oamenii şi-au făurit arme
să se apere de ieşirile acestea
unii cu arme letale îşi ucid semenii
dar niciodată
ele nu se demască
am cunoscut o femeie care şi-a tăiat venele
şi privea sîngele [...]

luntraşi printre globule albe şi roşii
vîslesc spre ţelul cunoaşterii
îndoi coatele ambuscadă
inima bate mai tare
cum o cascadă
ei cad către coapse şi strigă
corpul meu-pistă de obstacole
corpul meu-şansa depăşirii de sine
pielea o pistă pe care majoretele dansează
victoria
ăsta e cancerul?
poveste pentru copiii deştepţi
scriu o carte
cu personaje ce trăiesc o mie de ani
cînd Veneţia de sub ape
aşteaptă oameni
perfecţi