are un aer ascuţit
dimineaţa
un bisturiu care croieşte tipare
de oameni
răni se expun pe trotuare
maidaneze de cartier
mirosuri grele avansează
în funcţie
organele au tumori
la radiografie imperfecţiuni
strică filmul
de urgenţă salvări aliniate
soarele se întinde
ca lumina unei lămpi chirurgicale
îşi pune halatul scrobit
spală intens braţele
trage mănuşile până la cot
o mască de tifon cerul
se înnoadă la ceafă
operează
estetic vorbind
bătrânele cu feţe scofâlcite
au tenul mai fresh
de [...]
Archive for the Category » poeţi români «
Acesta e motto-ul campaniei. Un volum de două mii de cărţi. Aceasta e ambiţia la care puteţi contribui. Fără teamă, pentru că toate cărţile vor fi în mîna cititorului. Şi e doar începutul. Cred că merităm asta.
Învaţă de la apă să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la pietre cât trebuie să spui,
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniştit să [...]
el nu ştia ce broască are cheia
dar era domn aşa se prenumea
el deschidea şi închidea de-aceea
a vrut s-o vîre şi-n urechea mea
el era tare dornic să deschidă
-e cheia viselor! l-am lămurit
am mai păstrat sub ea ca-ntr-o firidă
partea din mine care n-a murit
el nu ştia deloc virtutea cheii
dar era domn avea curteni destui
-deschideţi-l! strigau în jur [...]
Iubind-o ca pe fructul interzis,
această deşănţată poezie,
mi-am regăsit încrederea în scris,
din care pricină, nici nu se ştie.
Nu mă droghez în mod exterior,
şi-aşa, şi-aşa am nebunia-n sânge,
transcriu doar nişte stări care mă dor
şi scriu un vers atunci când nu-l pot plânge.
Un port la stranii mări e trupul meu
cu birturi, nave şi prostituate,
cu el mi-a greu, dar [...]
Mai dau un click pe viaţa ta!
Deschid în larg fereastra!
Să citesc în bara de sus
Opacii cocori şi căderea
Albastra…
încă un click pe voinţa mea!
ruptă de visuri
asurzită de absenţă
şi moartă de frica răspunsului
în cele din urmă
click!
Tiri-şlik!
Click inamic!
Eşti un fel de loz în plic!
Pe viaţa ta mai dau un click
O lovitură de bocanc în uşă
Deschide ceruri!
Ai sub preş
O [...]
Eu n-am vrut să scriu versuri,
poeme şi cântări
ce gâdilă urechea
şi inima o-nmoaie,
ci-am vrut să rup zăvoare,
am vrut să sparg cărări
spre cer şi libertate,
din iad şi din noroaie.
Am vrut să-mbrac oştire
cu număr nesfârşit
din fiecare carte
să-mi plece o coloană
de luptători cu suflet
şi braţ nebiruit
pornind să spargă încă
o linie duşmană.
Din orice gând să-mi iasă
o sabie ţintind
în cuib viclean [...]
S-a născut la 26 aprilie 1922. La moartea acestuia, în anul 2002, i-am dedicat o poezie pe care doresc să o repostez aici.
La moartea lui Doinaş
S-a dus
Mistreţul cu colţi de rubin,
Lungă viaţă,
Tragic destin.
Ne-a rămas
Mistreţul cu colţi de argint
Scurtă viaţă
Veşnic colind.
Să înceapă din nou vînătoarea
Săgeată de lemn, săgeată de fier
Spărgînd disperarea, spărgînd închisoarea,
Lăsînd intangibil eternul [...]

Păreri pertinente