mi-am luat un rucsac mare şi am pus familia în el
cu povara aceasta mă simt în siguranţă
am început să bat piscurile mai întîi dealuri pentru obişnuirea picioarelor
apoi munţi spre acomodarea ochilor
ţinta mea e soarele
aşa că mi-am pus cîrlige de raze bocancilor
nu se găseau în comerţ şi le-am confecţionat în cîţiva ani
ambiţia aceasta prostească m-a făcut [...]

      E o vreme morocănoasă, chiar mai morocănoasă decît mine. Să nu scoţi nici cîinele afară. Aşa gîndi în zborul său de la etajul 10.

au curs din noi zîmbetele s-a umplut pămîntul de veselie
pentru o mică donaţie nu am întins braţele
prin vene erau cascade am ales inundaţia
am deschis pieptul şi am lăsat şuvoiul iar inimile fîntîni arteziene
pe la picioarele noastre balenele învăţau să înoate
privim icoanele cum le priveam prima oară
cînd mama în genunchi ne învăţa semnul crucii
„nu luaţi numele [...]

doi prieteni şi o sticlă desfăcută
mai degrabă o sticlă şi doi ce te recunosc pentru ziua aceasta
sticla ai deschis-o să faci cinste
pentru tine are importanţă
prietenii au nume dar nu ţi le aminteşti
doar faptul că i-ai întîlnit în gară
aşezaţi pe jos scoţînd pe gură duhoare şi zgomote
te-ai împrietenit pe coate
departe de costumul cravata şi butonierele printre [...]

Ochii tăi atîrnă-n vene şi privesc solul
Urmele paşilor fugarului
Celui ce ascunde cuţitul şi linge lama pe ascuns
El mănîncă la masă cu mine şi-mi povesteşte faptele
El mănîncă cu poftă şi-şi priveşte mîneca
Din care cuţitul varsă picături de baladă
Şi glasul tău mă strigă
Urechile mele au frecvenţa durerii şi pumnii mei tăria ciocanului
Alerg după el
Urmele sale sînt curcubeu [...]

azi noapte veneam grăbit de la slujbă
cînd dau bot în bot cu trotuarul
era cu ochii deschişi neobişnuit pentru noapte
„te-am aşteptat” mi-a zis şi clipi din toate capacele de canal
era să cad peste el cum am făcut-o şi în alte dăţi
nu e de ici de colo să-ţi vorbească trotuarul într-o românească perfectă
(e făcut de austrieci şi [...]

MOARTEA CAPRIOAREI…Vezi mai multe video din Muzica

ţin minte locul
peste un gard doi paşi şi un zîmbet.
în negrul ce m-a cuprins
tu şi acestea.
cîte o rază
o aripă ce-mi bate albă chipul tău
dar nu te cunosc pasăre din noapte.
lesne am pierdut lumea
renunţarea şopteşte urechilor pace
pumnii strînşi tremură.
întorc privirea spre lumina lăuntrică
gardul
zîmbetul doi paşi o aripă
un chip.

am cumpărat verze să le pun pe iarnă
îngheţul trezeşte o teamă inconştientă precum focul
instinctul de supravieţuire ne-a creat reflexe
asemenea omului preistoric ce privea înainte doar înainte pînă îi lăcrimau ochii
încercarea de a surprinde mişcarea ascunsă a hranei
şi protejarea femeilor şi copiilor
singura satisfacţie
abia după ce hrana asigura liniştirea făceau dragoste şi-şi mîngîiau cu suspiciune copiii
privindu-i în [...]

Pentru acest minunat cadou primit de la Stela. Doresc a-l încredinţa cu mare bucurie tuturor celor ce trec astăzi pe aici. Vă aparţine, prieteni!

de dungă de erete de chiparos
de cuvintele lumii de dincolo
chip păros pe perete poros
formele-ţi mă preschimbă în gigolo
rostesc vorbe rotunde cum buzele
etalate strident mişcătoare
tunde-le pletele muzele
intră-n ochi şi rînjesc sfidătoare
de dungă de buze de muze de rost
culorile trec idealul anost
şi dincolo gigolo rîde strident
cu pletele fetele foarte atent