nu te îngropa în regrete
şi nu îţi şterge lacrimile cu mîneca
oceanul în care s-au înecat năzuinţele
e mai sărat decît lacrimile tale
insule plutitoare picăturile sîngelui tăuun nou continent pe care păşesc oameni desculţi
cînd ţi-ai descheiat hainele
şi te-ai aşezat în derivă
inima ta cît toate centralele atomice
hrăneşte
peşti vii în culorile speranţei
hai să ne dăm mîinile într-o nouă planetă
să [...]

e tot mai lung trotuarul meu
l-am străbătut pînă mi s-au înmuiat picioarele
s-a făcut noapte apoi zi şi iarăşi noapte şi zi
şi trotuarul meu nu se mai termină
cred că înconjoară pămîntul de aceea am suit şi am coborît
de aceea am păşit prin ape
am auzit paşii vorbele oamenilor
zbaterea aripilor şi urletul fiarelor
vor mai trece zile şi nopţi
şi [...]

ieşeam de la biserică şi oamenii în costume negre
s-au oprit ca la circ
priveau doi cîini înciotaţi lîngă o tufă ornamentală
cum se chinuiau cu limbile scoase
şi faţa le părea expresivă
chicoteau fără a se apropia
o bătrînă îşi făcu semnul crucii scuipă a dezgust
întoarse faţa şi plecă grăbită
unii ziceau că şi oamenii au ajuns asemeni cîinilor
se organizau astfel [...]

sensul giratoriu seamănă cu o fustă de femeie între două vîrste
bună atît cît să-ţi fure imaginea să nu vezi maşinile cu prioritate
şi şoferii cu ochii beliţi la picioarele acelea
sensul miroase a feromoni masculini
şoferi lăsînd amprenta bărbăţiei
mirosul femeilor şi ţipetele acestora.
coiot urlînd nopţii te găseşti cu maşinile luminînd înţelegere
“treci primul” şi ceaţa se lasă peste obloane
tamponare [...]

ca o rachetă gata de zbor eu şi familia mea
spre o ţintă îndepărtată înspre care ne-am aruncat gîndurile
combustibilul e mai greu decît trupul rachetei şi ne ţinem de mîini
las un copil să cadă pe pămînt şi intru într-o nouă treaptă de viteză
pe altul îl slobod peste marte
soţia se strînge în mine pentru combustia comună
vom face [...]

Poezia cu nr. 4
  În templul iubirii de Mihaela Man.
Felicitari!

Astept adresa unde voi trimite cartea obtinuta ca premiu.