Friday, July 09th, 2010 | Author: ioanbistriţeanul
ia floarea aceasta deschisă asemenea sentimentelor
descoperă esenţele fă un ceai tare
după care să strigi:
“vino alături de tremurul meu
nu picioarele nu floarea roşie nu mireasma acesteia!”
descoperă esenţele fă un ceai tare
după care să strigi:
“vino alături de tremurul meu
nu picioarele nu floarea roşie nu mireasma acesteia!”
pe salteaua aceasta se doarme se face dragoste se mişcă
se scarpină spatele adorator de senzaţii
pe salteaua aceasta sexul tău lasă semn umed
feromonii nu sînt mirosul parfumului
ci al imaginaţiei
floarea aceasta nu se ofileşte
ci se pleşteşte
şi
uneori
devine cîmp de bătălie.
Category: poezie
Friday, 9. July 2010
Simt un fel de inversunare impotriva celor care poate nu te inteleg, daca ar reciti poeziile tale te-ar intelege. Ar trebui multumiri pentru florile din poeziile tale, dar unde sunt cititorii? Esentele ceaiurilor tale sunt prea tari oare?
Astazi am bantuit pe aici prin lumea noastra si prin agonia;
m-am speriat c-am plagiat fara sa vreau “iubire interzisa”
era doar titlul. Nu am gresit cu nimic. Floarea aceasta a poeziei nu se pleosteste , ci ne plezneste uneori si ne trezeste la viata. Frumos teren de batalie !
Friday, 9. July 2010
Friday, 9. July 2010
“pe salteaua aceasta se doarme se face dragoste se mişcă
se scarpină spatele adorator de senzaţii
pe salteaua aceasta sexul tău lasă semn umed
feromonii nu sînt mirosul parfumului
ci al imaginaţiei”
Imaginile pe care reuşeşti să le oferi sunt de fiecare dată puternici. Sincer, aştept cu mare interes fiecare poezie propusă de tine. La bună recitire, Ioan!