o voi numi planeta de nisip
de vreme ce are munţi de nisip ape de nisip suflet de nisip
şi pentru setea ce niciodată nu se curmă
e o planetă mică vremea o număr în paşi
străbat ecuatorul zilnic
cum omuleţul lui gopo
soarele ei muribund acoperă orizonul
şi nu are noapte doar o zi veşnică.
derutat omul
se simte neajutorat
strînge nisipul în pumni şi îl aruncă spre cer
atunci plouă şi ninge şi plouă iar
atunci rîurile de nisip ies din matcă.
într-o bună zi aceeaşi zi veşnică
după cîteva înconjurări ale planetei
apăru ea femeia albastră
cu părul albastru
cu tălpile roşii
o vedeam din spate ceea ce îmi dădea sentimentul urmăririi
da femeia albastră dădea ocolul planetei de nisip
da femeia albastră a obosit
şi am ajuns-o de după zare
paşii ei roşii precum tălpile lăsau urme roşii
în care se scurgea viaţa soarelui muribund.
pentru moment gîndul că ar fi criminală
că însăşi grăbeşte pieirea unui sistem de nisip
în care ar putea trăi oamenii de nisip asemenea mie
cel ce deveneam om de nisip.
urmăresc urmele paşilor roşii
după munţi o umbră albastră
alerg
urmele paşilor se adîncesc
pămîntul devine mişcător şi îngroapă în sine
apele de nisip
cîntecele de nisip
şuierul vîntului de nisip.
mă îngroapă pe mine
pînă la gît
ridic braţele să apuc
o lacrimă albastră.
o talpă roşie mă apasă
şi un punct negru
cît un fir de nisip.
Monday, 12. July 2010
Atât de frumos!
Am citit, am recitit, am scris, am șters, cuvintele mi se par neputincioase, rețin ideea căutării de sine , ca o fata morgana albastră..și nisipul mereu mișcător.
Tuesday, 13. July 2010
E una din cele mai frumoase “Poezii de(spre) dragoste”
pe care le-ai scris prietene. “Ridic bratele sa apuc / o lacrima albastra”. O buna inspiratie! Respiram aer curat aici la tine in “camera verde”.
O zi frumoasa iti doresc!
Tuesday, 13. July 2010
Si toti suntem nisip
si nisipul ne e suflet si suflu
Suntem o clepsidra a propriei vieti
si ne scurgem voit
rapusi de desertaciune
sau grabiti de sperante
Si toti suntem nisip
si ca nisipul nu putem sta in loc.
Putem fi insa nisipul
ce patrunde in scoica
daruita de Divinitate
pentru a deveni
si noi insine
o Perla.
O zi minunata iti doresc prietene
Wednesday, 14. July 2010
In noaptea aceasta, recitind si recitind povestea firului de nisip, m-am furisat la Gina. Ieri nu amreusit sa intru pe blogul ei, acum da. Ai dreptate Gina, fara vorbe, cu muzica ne linistim sufletul. Nu pot face comentarii la tine nu mai reusesc sa intru. Alegerea aleasa pentru ziua de 13 a fost perfecta. Multumiri pentru gand.
Iertare Ioane, ca mi-am permis sa fac acest lucru, dar Gina merita.
O zi buna prieteni, s-a luminat de ziua !
Wednesday, 14. July 2010
Viorica Petrică, mi-ar face plăcere să ne citim, nu te gasesc..p.s. Da clic , direct, pe ”postati comentariul!
Thursday, 15. July 2010
Ne gasim aici la prietenul Bistriteanu care ne gazduieste gandurile cu marinimie, celor mai buni sau mai putin buni la suflet. Eu nu am blog personal ma gasesti in “mai presus de sine” sau pe “agonia .ro”. Viorica Petrica(vio1055), poate asa stii draga Gina ca ne-am mai intalnit si citit. Eu in continuare nu pot intra la tine sa citesc comentariile, nu ma lasa. Ieri am avut bucuria sa vad ca cineva drag a avut grija sa ne duca macar cu gandul in Franta. Iti multumesc ca existi. Esti un om deosebit. Cu prietenie, Vio.
Thursday, 15. July 2010
Vio!
Este atât de emoționant ce-mi spui!
Iți mulțumesc mult!